Inca sase luni de… nimic. De aiurea-n tramvai!

Aud ca azi unii aniverseaza sase luni de la inscaunarea noii… retete a puterii prim-presedintelui de partid si de stat, Traian Basescu, si a guvernului Boc. Se dezbate la teve pe tema asta: ce o fi facut strutocamila guvernamentala pedelistopesedista de cind pastoreste treburile tarii? Concluzia e aproape unanima: nimic. Probabil, aniversatii ar zice ca… dimpotriva si ca greaua mostenire si criza i-a luat (cum altfel?) pe nepregatite! Probabil, dinsii, vor poza mai departe in neintelesi, in genii care duc crucea noastra a nerecunoscatorilor! Ba vor spune ca nu se cade sa muscam mina care ne hraneste! Asta din moment ce noi, astia circotasi, ne (mai) permitem sa vorbim de niste fleacuri precum niste riti-piti de vreo 600.000 de euro, precum niste deconturi per cap de parlamentar (din ala uninominal!) de vreo 5000 de lei pe luna ori despre niste amarite de borduri de vreo cinci milioane de lei! Noi astia circotasii – niste tisti-basti, in definitiv! – care, in balanta, apropo de cheltuieli, in caz de… Doamne fereste, va trebui sa ne aducem de acasa aspirina, rudotelu', spirtu' si fesele, la spital, asa cum se intimpla in vremuri apuse acum vreo 12-13 ani! Nu o sa mai spun nimic acum despre minunatele masuri anticriza ale guvernului bocacian care, lipsesc cu desavirsire si care, sunt convins, ne-au infundat in criza mai adinc decat criza insasi. Nu o sa mai spun nimic, acum si aici, nici despre jalnica figura dura pe care incearca sa o faca un PSD nevertebrat care, se da silit sa participe la aceasta casatorie din… interes. Nu am auzit insa pe nimeni, azi, sa-i intrebe pe romani, chiar pe ei!, pe strada, cum se simt, cit de bine traiesc, dupa aceste sase luni de compromis care nu compromite! Sa-i intrebe asa, de-ale vietii, pina si pe cei care i-au votat acum sase luni, cu incredere, pe cei care au pledat atunci pentru aceasta putere si pentru acest guvern facute sa ne usureze… criza. Nu mai am niciun chef acum sa ma mai aventurez in ecuatii politice, in previziuni, in analiza sondajelor. Privesc insa in jur si vad o seceta devastatoare, la figurat, vad cimpuri peste care parca au trecut nori de lacuste, vad oameni cenusii, oameni injurind printre dinti, facindu-si cruce pentru ziua de miine sau oameni care vorbesc singuri. Vad oameni tristi si tot mai multe strazi pustii… Pina la urma ce vreau sa zic: inca sase luni de nimic pentru tara asta. Ba mai mult, sase luni in care nimicul si… degeaba, si deznadejdea, ca efect, au infundat in amaraciune si mizerie, cu precizia unui toc de bocanc rasucit, citiva ani bunicei din istoria noastra recenta. Ei na, vor zice unii, da' esti suparat rau bre! Te dai sensibilos! Nu, nu sunt suparat! Ma simt mai curind… aiurea-n tramvai! E un lux si asta, stiu! Da' voua cum va e, cum va simtiti?!… Pe bune, ce mai faceti, cum o mai duceti? Rate this: Share this: Mai mult Like this: Like Incarc...